SISTEMUL IMUNITAR ȘI… ALIMENTAȚIA

Specialiștii ne îndeamnă să gândim despre situația de sănătate a copiilor noștri și a noastră ca fiind puternic influențabilă. Cu alte cuvinte, dacă unii sunt “mai sensibili”, trebuie să știe că au la îndemână tot ce le trebuie pentru a schimba această “trăsătură” personală. Avem puterea să influențăm stimularea apărării noastre, a capacităților de recuperare (și a vitezei de reacție), influențând abilitățile organismului în obținerea unei stări generale de bine. Iar principala “tactică de luptă” este însuși stilul alimentar.

Deci dragi mămici – pentru că voi sunteți cele mai preocupate de acest aspect și duceți în fiecare zi muncă de lămurire cu cei mici – ghiciți ce: speciliștii vă dau dreptate.  Sistemul imunitar are nevoie de hrană pentru a funcționa corect. Ȋntr-un nou studiu, Lynn Martin si co-autorii cercetării au concluzionat că un aport alimentar redus duce la o scădere a funcției imune, iar rezultatele ar putea avea implicații profunde pentru sănătatea noastră și a celor mici.

Iar ceea ce vă vom spune în continuare poate ajunge și la urechile copiilor, care ar putea deveni mai cooperativi în timpul meselor, dacă le explicați de ce este atât de importantă mâncărica pentru ei. Sau de ce anumite alimente nu sunt tocmai indicate, oricât de mult le-ar plăcea lor. Așa că, mai departe, vom discuta despre stilul alimentar de la “așa da” la “așa nu”.

Sistemul imunitar consumă energie, la fel cum o mașină consumă carburant. Iar în momente precum cele cu febră, inflamații sau alte simptomatologii specifice răspunsurilor imune, sistemul nostru de apărare consumă și mai multă energie pentru că își accelerează activitatea. Să luăm doar exemplul unora dintre celulele de apărare – celulele B, care muncesc la capacitate maximă: formulează antidotul pe care îl trimit la țintă, iar ele se clonează pentru a păstra informația în celulele copie. Principala lui sursă de energie a acestei “clase muncitoare” este dieta. Studiile au demonstrat că o dietă săracă în nutrienți poate reduce cu până la 30% cantitatea de celulele de apărare din organism. Iar principalele afectate sunt celule B, tocmai cele despre care am mai spus că produc anticopi și mențin memoria sistemului imunitar.

Dar care sunt acești nutrienți care îi dau energie sistemului imunitar?

VITAMINE ȘI MINEARALE

Cele mai importante par să fie sursele de antioxidanți. Cele trei vitamine antioxidante majore sunt betacarotenii, vitamina C și vitamina E. Le găsim în fructe colorate si legume, mai ales cele mov, albastre, roșii, portocalii și în nuanțele de galben.

Carotenoizii

Sunt pigmenții puternici din fructe și legume.  Acești antioxidanți luptă împotriva bolilor autoimune și ajută sistemul imunitar la identificarea și distrugerea anumitor patogeni.

Câteva surse: caise, sparanghel, sfeclă, broccoli, pepene galben, pepene verde, morcovi, porumb, ardei verde, varză, mango, nectarine, piersici, grepfrut, dovleac, dovlecel, spanac, cartofi dulci, mandarine și roșii.

Vitamina C

Susține sistemul imunitar atât din perspectiva puterii sale de a lupta direct cu patogenii invadatori, dar și prin capacitatea de a susține funcțiile de regenerare – contribuind astfel inclusiv la longevitatea organismului nostru.

Câteva surse: fructe de pădure, broccoli, varză de Bruxelles, pepene galben, roșii, conopidă, grepfrut, varză, kiwi, mango, nectarine, portocale, papaia, mazăre, cartofi dulci, căpșuni, ardei verzi, roșii galbene.

Vitamina E

Studiile sugerează că acest antioxidant ar putea ajuta la protejarea celulelor împotriva daunelor. British Dietetic Association spune că unele fito-chimicale, cum ar fi flavoanele, acționează ca antioxidanți care pot reduce deteriorarea membranelor celulare ADN.

Câteva surse: broccoli, morcovi, frunze (spanac, ștevie etc), muștar, mango, nuci, papaia, dovleac, ardei roșu și semințe de floarea soarelui.

Zincul

Este un micronutrient important pentru procesul de creștere, pentru imunitate și pentru sistemul nervos. Pentru că zincul accelerează unele activități enzematice, ajută la regenerarea celulelor, crește imunitatea și are caracter antiinflamator. Organismul nostru nu îl poate produce, deci acesta trebuie să provină din mâncare. Iar o alimentație săracă în zinc poate duce în timp la deficiențe care atrag după sine diverse afecțiuni. Când această minerală este insuficientă în organism, sistemul imunitar începe să manifeste diverse sensibilități, devenind vulnerabil.

Câteva surse: germeni de grâu, alge marine, ouă, semințe de in, nuci, semințe de floarea soarelui, stridii, carnea roșie, fasole, fructe de mare, produse lactate și cerelale (în general).

Seleniul

Deși este un oligoelement  esențial pentru organism, acesta este produs în mod natural în cantități mici. Este important pentru sistemul imunitar, deoarce  contribuie la buna funcționare a celulelor T de apărare – care atacă direct patogenii – și a celulelor macrofage – care localizează și distrug invadatori precum virusuri.  Seleniul participă la numeroase mecanisme defensive și enzimatice, fiind si un antioxidant puternic.

Câteva surse: nucile braziliene, tonul, carnea de vită sau de pasăre, cereale.

Alte surse alimentare bogate in antioxidanți sunt și prunele uscate, merele, stafidele, prunele, strugurii, roșiile, ceapa, vinetele, fasolea.

HORMONII

Vitamina D

Este mai degrabă un hormon, decât o vitamină, fiind sintetizată de organismul la nivelul pielii, în timpul expunerii la soare.  Un studiu recent în Nature Immunology a sugerat că celulele T nu se pot mobiliza împotriva patogenilor atunci când detectează cantități mici de vitamina D în sânge. În plus, alte cercetări sugerează că vitamina D ar putea induce producerea de peptide antimicrobiene din piele – acești compusi ajutând la apărarea organismului împotriva infecțiilor.

Câteva surse: somon, ton, cereale, ouă, ciuperci, carne de vită, ciuperci sau portocale.

BACTERII – PROBIOTICE

Probioticele sunt bacterii prietenoase (de ajutor) care apar în mod natural la nivel intestinal, în ceea ce numim floră bacteriană. Când echilibrul bacterian intestinal devine perturbat la copii, putem vedea schimbări în capacitatea acestora de a se apăra împotriva infecțiilor. Probioticele protejează tractul digestiv, ajută la digestia alimentelor, susțin procesul de detoxificare și participă la procesul de apărare împotriva bacteriilor și a virusurilor invadatoare.

Câteva surse: lactatele fermentate (conțin o cantitate mare de bacterii prietenoase și puține calorii), cerealele, murăturile sau drojdia.

PLANTELE

Echinacea

Sunt multe studii care îi susțin meritele în suportul adus imunității, atât în etapa de prevenție cât și în cea de tratament. Răcelile, inflamațiile și diverse alte “slăbiciuni” ale sistemului imunitar pot fi remediate și chiar evitate printr-un aport suficient de echinacea.

Polizaharidele din planta de echinacea seamănă cu bacteriile. Sistemul imunitar răspunde ca și cum ar fi invadat de ceva periculos și începe să se pregătească pentru un atac. Deci intră în stare de alertă, stocând informația oferită de polizaharide, devenind mai pregătit pentru atacurile unor invadatori reali. Ȋn plus, echinacea pune pe picioare un sistem imunitar slăbit care au fost epuizat de stres. Pe lângă stimularea răspunsurilor imune, echinacea conține și un antibiotic natural numit echinacozidă – care previne infecțiile într-un mod comparabil cu cel al penicilinei.

Socul

Este indicat pentru tratarea infecțiilor tractului respirator. Boabele de soc conțin compuși antivirali potenți precum și cantități mari de bioflavonoide.  Extractele de fructe pot ajuta în lupta împotriva gripei. Extractul este cel mai adesea administrat ca un sirop. Boabele de soc sunt bogate în vitaminele A și C  – despre care s-a concluzionat că ajută la întărirea sistemului imunitar. Boabele de soc sunt de asemenea bogate in fier – stimulând producția de enzime și de antioxidanți capabili să digere bacteriile responsabile pentru apariția răcelilor. Socul mai stimulează organismul să elimine toxinele și prin transpirație, prevenind astfel slăbirea sistemului imunitar și apariția infecțiilor respiratorii.

Bineînțeles, acestea sunt puncte generale de reper. Pentru o atitudine cât mai eficientă și mai sănătoasă, recomandat este să vă sfătuți cu un medic specialist înainte de a lua anumite decizii. Ȋn plus, să nu uităm cu unii dintre noi au diverse alergii alimentare, deci mare grijă în alegerea unora dintre sursele menționate mai sus.

DECIZII ALIMENTARE GREȘITE 

Sistemul imunitar are de suferit atunci când este bombardat în mod constant de intoleranță alimentară, aditivi, conservanți și zahăr. Când un copil suferă o alergie alimentară, procesul digestiv nu se mai desfășoară la fel de eficient, îndepărtarea virusurilor și bacteriilor din alimentele digerate devenind  mai dificilă.

Alimente procesate și de tip Fast-Food

Un studiu publicat în Nutrition Journal a analizat impactul pe care dieta și stilul de viață le au asupra funcțiilor imunitare, demonstrând că numărul mare de calorii din alimentele procesate și de tip fast-food ar putea duce la probleme de sănătate, datorită riscului crescut de boli alergice sau autoinflamatoare și scăderea capacității de reacție împotriva infecțiilor. Alergiile alimentare pot influența echilibrul bacterian din flora intestinală, slăbind sistemul imunitar. Dr. Ian Myles, medic de la Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase și autorul unui studiu pe această temă s-a declarat chiar surpins de dimensiunile impactului pe care flora intestinală îl are asupra sănătății copiilor – „Organismele noastre sunt un fel de mini-ecosistem, și tot ceea ce deranjează bacteriile noastre ne poate modifica sănătatea în moduri profunde. […] Singura modalitate pentru oameni de a evita aceste efecte ale sistemului imunitar este de a-și îmbunătăți dieta“. Iar printre sfaturile specialistului se numără eliminarea zaharurilor prelucrate și a grăsimilor omogenizate. „Întotdeauna le spun oamenilor că este o mare diferență între grăsime dintr-o bucată de pește sau carne, și consumul de grăsimi ca parte din alimentele procesate “, precizează el.

Zahărul  – pe cât de dulce, pe atât de neprietenos în doze necontrolate.

S-a demonstrat în numeroase studii clinice cum „supradozele” de zahăr pot suprima sistemul imunitar – capacitatea celulelor albe din sânge de a ucide microbii fiind redusă cu până la 40%. Efectul supresor imunitar al zahărului începe după aproximativ treizeci de minute după ingestie și poate dura până la cinci ore.

Așadar, stilul alimentar este principala mână de ajutor pe care o putem oferi prorpriei noastre imunități. Este bine să facem analize constant și să vedem ce ne lipsește, ce ar trebui să suplimentăm și cum să acționăm astfel încât să fim alături de sistemul nostru imunitar, deci de noi înșine – pentru că sistemul nostru imunitar suntem noi.

Este important să înțelegem ce ne face bine și ce ne face rău. Stresul este nociv, spre exemplu, în timp ce somnul prinde tare bine pentru sistemul imunitar. Despre ele discutăm în articole separate. Lectură cu folos!

Sursa foto: Flickr 

Surse informative: WebMD, LiveStrong, nutrition, ncbi, nyrNaturalNews, ScienceDaily, LiveScience, time

Comentarii via facebook

comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here