SISTEMUL IMUNITAR NU E SINGUR. ȘI NICI NOI.

Tendința părinților este să îi ferească pe copii de microbi. De fapt, tendința tuturor este să ne ferim de ei, pentru că ne fac rău. Dar este chiar așa?

MICROBII SUNT PESTE TOT

Ȋn primul rând, nici nu am avea cum să ne ferim de toți, pentru că microbii reprezintă o formă de viață care domină numeric toate celelalte forme de existență de pe planetă la un loc. Și ne domină si pe noi. Ȋn corpul nostru sunt de aproximativ 10 ori mai multe celule microbiene decât celulele specifice organismului uman. Iar acești microbi se instalează cu hotărâre și pe suprafața corpului, formând un adevărat “microbiom”, așa cum l-a numit Joshua Lederberg în 1958. Deci suntem populați și vizitați de forme de viață microscopice care formează un adevărat super organism. Nu suntem conștienți de ele, sunt mici, nu le vedem. Specialiștii le pot vedea prin ADN-ul lor și prin efectele pe care le au asupra noastră.

NU TOȚI MICROBII SUNT “RĂI”

Ȋn al doilea rând, specialiștii mai sus menționați fac diferența dintre microbii buni și cei răi (patogeni, care transmit boli). “Toată lumea se concentrează pe lucrurile care ne omoară. Şi se dovedeşte că suntem acoperiţi de un nor de microbi, iar acei microbi de fapt ne fac bine în majoritatea timpului, în loc să ne omoare. Ştiam asta de ceva timp”, spunea Jonathan Eisen, în cadrul unei conferințe TED. Ȋmpreună cu alți cercetători, Jonathan studiază evoluția comunităților microbiene și co-evoluția acestora cu gazdele lor – adică noi.

Conform concluziilor trase de specialiștii care au studiat îndeaproape comunitățile microbiene, acestea formează un adevărat organ funcțional care face parte din noi – pe care noi nu îl percepem astfel pentru ca nu este vizibil cu ochiul liber, dar care se comportă ca atare. “O varietate de alte studii demonstrează că multitudinea de microbi ce trăieşte în și pe noi ne ajută în dezvoltarea sistemului imunitar, ne ajută să luptăm cu factorii patogeni, ne ajută metabolismul, şi determină ritmul nostru metabolic, probabil ne determină mirosul, poate chiar ne modifică comportamentul într-o varietate de moduri”, explică Jonathan.

GRIJĂ CU MĂSURĂ

Dar din această comunitate fac parte și microbii periculoși (patogeni). Ȋnsă unii specialiști atrag atenția asupra atitudinii “cu măsură”. Distrugerea lor este necesară atunci când suntem bolnavi – de la o “simplă” răceală la afecțiuni mai grave. Sistemul imunitar oricum luptă împotriva lor. Ȋntr-un alt articol din seria imunității am văzut deja cum celulele de apărare răspund unor astfel de atacuri prin crearea unor celule clone în care înmagazinează “antidotul’, păstrându-l acolo pentru orice posibil atac viitor. Și da, bineînțeles, sunt momente în care răspunsul imunitar are nevoie de suport / ajutor pentru a fi mai prompt și mai convingător. Dar intervențiile trebuie să fie justificate și controlate. “Când pompăm antibiotice în lumea noastră, omorâm de asemenea și mulţimea de microbi care trăieşte în noi sau pe noi. Iar consumul excesiv de antibiotice, în special la copii, s-a arătat că e asociat cu factori de risc în obezitate, în boli autoimune, într-o varietate de probleme cauzate probabil de distrugerea comunităţii microbiene”.

NICI PREA PREA NICI FOARTE FOARTE… CURAT MURDAR

“Când o familie se mută într-o casă nouă, în doar 24 de ore o amprentează cu propria-i colonie microbiană”, explică ecologistul Jack Gilbert – profesor la Universitatea din Chicago și coordinator al cercetării “Home Microbiome Study”. 

Curățenia excesivă nu este pe placul cercetătorilor, care încurajează un comportament igienic moderat. Chimicalele folosite pentru curățenie atacă această comunitate microbială care nu există doar în interiorul sau la suprafața organismelor noastre. Așa cum argumentează Jessica Green – inginer și cercetător în biodiversitate, ecosistemele noastre personale interacționează cu ecosistemele a tot ceea ce atingem. De pildă, când punem mâna pe un pix, se produc schimburi microbiene. Deci peste tot există ecosisteme invizibile alcătuite din forme de viață minuscule – bacterii, viruși și fungi. Birourile, calculatoarele, pixurile, clădirile, toate adăpostesc colonii microbiene. De exemplu, aceste comunități trăiesc  în casă cu noi, diferă de la o cameră la alta… Iar curățenia excesivă le distruge. Specialiștii insistă asupra acestui aspect, studii demonstrând că micuții care cresc într-un mediu „mult prea steril” au șanse mult mai mari să dezvolte răspunsuri autoimune nejustificate – precum alergiile sau astmul.

CA O CONCLUZIE – ȘI MICORBII “VORBESC”

Bonnie Bassler – biologist molecular – și “gașca” ei de studenți de la Universitatea Princeton au făcut cățiva pași mai departe. Știm sigur că suntem populați, acoperiți și înconjurați de bacterii care ne domină din punct de vedere numeric. Știm că aceste bacterii sunt active, ajutându-ne să facem tot ceea ce facem. Știm că unele muncesc pentru noi. Știm că altele ne pot face rău, atacând sistemul imunitar. Dar ce nu știam este CUM FAC ASTA? Ei bine… comunică! Vorbesc. Ȋși dezvoltă limbaj propriu. Și, fiți atenți: învață limbi străine! Ȋși construiesc un limbaj universal. Exact cum folosim noi engleza ca limbă de circulație universală. Deci sunt intr-o continuă socializare. Iar această descoperire fenomenală le-a pus acestor oameni minunați un alt semn întrebare? Dacă am putea lupta împotriva bolilor prin simpla întrerupere a comunicării dintre bacteriile rele? Răspunsul la această întrebare ar putea fi noua generație de antibiotice. “Antibioticele fie sparg membrana bacteriană, fie opresc bacteriile să-și reproducă ADN-ul. Ucidem bacteriile cu antibioticele tradiționale și asta selectează mutanții rezistenți. Așa că acum avem, bineînțeles, această problemă globală a bolilor infecțioase. Și ne-am întrebat: Ce-ar fi dacă am reuși să le modificăm comportamentul, în așa fel încât bacteriile „rele” să nu poată vorbi între ele și să nu știe cum să lanseze un atac virulent?”, povestea cu entuziasm Bonnie Bassler pentru comunitatea TED. Iar pași (mari) se fac deja în această direcție!

Mai jos găsiți discursurile oamenilor citați mai sus. Sunt subtitrate în română, deci când găsiți confortul necesar, le puteți viziona cu încredere. Iar noi mergem mai departe cu seria imunității în episoadele ce urmează. Da, încă mai sunt multe de spus.

Sursa foto: Flickr
Surse informative: Jonathan Eisen, JessicaGreen, Bonnie Bassler via TED 

Comentarii via facebook

comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here