SEZONUL RECE
– expresie prescurtată pentru un cumul de îngrijorări?

untitled-1Toamna aduce o trecere abruptă de la un ciclu joacă-somn, la o serie de mini-responsabilităţi și griji de om mic, care se multiplică precum straturile de hăinuţe suprapuse responsabil de un om mare. Fiecare drum e o mică excursie într-un costum special, menit să-l protejeze pe cel mic de orice intemperie sau pală de vânt mai ameninţător.

De fapt, nu suntem defenisivi, suntem doar precauţi – căldura corporală se pierde într-un ritm mult mai alert la copii, iar tendinţa este să credem că dimensiunea mică este direct proporţională cu abilitatea sistemului imunitar de a se apăra.

Este normal ca un copil să aibă diverse infecţii comune, de mai multe ori pe an – ca de exemplu răceala sezonieră, infecţiile otice sau gastrointestinale, datorită faptului că sistemul lor imunitar este încă imatur și se confruntă cu acești antigeni pentru prima dată.

Bineînţeles, este importantă cunoașterea diferenţei dintre ceea ce se încadrează în parametri normali, și ceea ce depășește, condiţie ce poate predispune starea de sănătate pentru ceva mai serios.

Răcelile sezoniere

 

 

untitled-2

În ceea ce privește răcelile sezoniere, media se încadrează între 5-6 pe an, putând ajunge și până la 8 sau chiar 10, însă o răceală care depășește mai mult de 5 zile, având ca simptomatologie febra sau dificultatea în respiraţie (dispneea accentuată), poate necesita îngrijiri medicale mai amănunţite.

Cauzele pentru care copiii sunt vulnerabili în sensuri diferite și au o predispoziţie diversă faţă de agenţii patogeni sunt greu de generalizat, având în vedere faptul că există mai mult de 200 de tipuri de virusuri care determină răceala comună.

  • Majoritatea copiilor își petrec o bună parte din timp la gradiniţă sau la școală, urmat eventual de un program la after-school, unde contactul lor cu mulţimile de copii se prelungește.
  • Predispoziţia poate fi crescută și datorită unui sistem imunitar programat genetic, sau a unei igiene excesiv de riguroase, orice contact cu un antigen nou fiind o experienţă pozitivă pentru imunitatea lor în formare.
  • Altă cauză pentru răcelile recurente poate fi o alergie a căilor respiratorii, starea perpetuă de inflamaţie a mucoaselor putând fi o poartă de acces pentru diverși germeni.
  • De cele mai multe ori, îngrijorările și starea de alertă din partea părinţilor încep să apară în sezonul rece, însă frigul nu este neapărat cauza principală pentru aceste îmbolnăviri, ci în combinaţie cu umiditatea și vântul pot sensibiliza semnificativ căile respiratorii.
  • Un alt aspect care creează aceeași predispoziţie, este faptul că, fiind forţaţi să stea închiși undeva (acasă, la școală sau la grădiniţă), într-un mediu încălzit artificial, aerul pe care îl respiră devine prea uscat și astfel apar micro-leziuni pe mucoasele căilor respiratorii,  invitând o serie de agenţi patogeni în organism.
  • Cu atât mai mult cu cât petrec timp împreună, copiii au răgazul să intre în contact și mai mult unii cu alţii, unii dintre ei fiind chiar purtători de astfel de virusuri, și, de asemenea, având și mai multe ocazii de “a scăpa” fără să se spele pe mâini, sau să uite faptul că trebuie să-și acopere gura și nasul de fiecare dată când strănută sau tușesc.
  • Adesea agenţii patogeni incriminaţi în cazul răcelilor sunt rinovirusurile, care se pot răspândi prin contactul cu nasul, gura sau ochii unei persoane, de asemenea se mai pot răspândi și prin atingerea cu o persoană contaminată, sau prin folosirea în comun de obiecte, cum ar fi jucării, prosoape, ustensile, telefoane, etc.

Starea de sănătate a celor mici se poate degrada într-un ritm mult mai alert, iar simptomele instalate cresc starea de panică din ce în ce mai tare la fiecare strănut sau episod de tuse, transformând de multe ori o simplă raceală, într-o cursă de jocuri olimpice până la farmacie.

Înainte să apelăm la medicina alopată, iată câteva remedii simple pentru atunci când o infecţie respiratorie își face simţită prezenţa:

3

Hidratarea: Creșterea volumului de fluide, fie că este vorba despre apă, suc natural de fructe, lapte, ceai sau supă de pui. Este important ca lichidele să nu fie fierbinţi, pentru a nu irita suplimentar mucoasa gâtului: mitul “ceaiului fierbinte cu lămâie și miere” – nu va face niciodată minuni acest amestec din simplul motiv că temparaturile înalte degradează considerabil vitamina C și nutrienţii din miere. Creșterea aportului de lichide va facilita eliminarea mai rapidă a mucusului.

Picăturile saline: Când există dificultăţi în respiraţie, copilului îi va fi greu să mănânce sau să doarmă, picăturile saline pot fi sub forma serului fiziologic sau a apei de mare, folosite de 2-3 ori pe zi, pot decongestiona căile nazale și mai pot subţia mucusul prezent.

Mierea: Dacă nu face minuni în combinaţie cu băuturile fierbinţi, poate funcţiona foarte bine în stare naturală pentru calmarea gâtului iritat și poate înlocui pastilele fără prescripţie medicală.

Schimbarea poziţiei: Dificultatea respiratorie poate da anxietate și agitaţie copiilor, astfel că poziţia în decubit dorsal (întinsă în pat) nu le poate stimula odihna. Pentru a schimba unghiul de respiraţie, o pernă în plus sau un prosop rulat pot ajuta în elevarea capului și ușurarea căilor respiratorii.

Umidificarea aerului: Temperaturile scăzute ne obligă pe toţi să petrecem mult timp în spaţii închise și încălzite artificial, ceea ce duce la uscarea excesivă a aerului din încăperi. Folosirea unor dispozitive pentru umidifierea aerului pot fi utile pentru a diminua iritarea căilor respiratorii. De asemenea, este importantă eliminarea surselor de praf și alţi alergeni din apropiere.

Nutriţia: Ca regulă generală de bază în profilaxia oricărei boli este nutriţia adecvată, iar în cazul răcelilor, vitamina C este esenţială, având în vedere că nu este produsă în organism sau stocată, astfel că este important aportul zilnic susţinut pentru a menţine sistemul imunitar activ și capabil să facă faţă oricăror infecţii.

Îmbrăţișări, multe îmbrăţișări… Pentru că îmbrăţișările fac minuni, reușind chiar să amelioreze simptomatologia bolii, dacă nu chiar să o ţină la distanţă.

Surse la îndemână, mai ales în sezonul rece, cu conţinut ridicat de vitamina C pot fi:

  • citricele de orice fel,
  • ardeiul gras rosu, care este de asemenea și o sursă de betacaroten,
  • broccoli, care nu se află neaparat pe lista de cumpărături a copiilor, dar reprezintă o sursă importantă de vitamine A, C și E, numeroși antioxidanti, iar pentru a profita la maxim de toate beneficiile sale, să fie tratat termic cât mai putin…
  • spanacul de asemenea bogat în vitamina C,
  • usturoiul, pentru proprietatile sale imunostimulatorii, datorate compușilor bogaţi în sulf,
  • ghimbirul, ca și măsură de prevenire a răcelilor, precum și pentru proprietăţile sale de reducere a durerilor,
  • kiwi, ce conţine folaţi, potasiu, vitamina K, și vitamina C, stimulează organismul pentru a lupta cu infecţia și poate preveni complicaţiile răcelilor.

Foarte important mai este și aportul de echinacea.

Ameliorează simptomatologia răcelii, grăbind recuperarea. Bine de știut că, împreună, vitamina C și echinacea pot reduce șansele de a lua o răceală comună cu până la 85%. Nu este dificil ca în sezonul rece copiii să scape “neatinși”, iar măsurile profilactice trebuie cunoscute nu numai de adulţi, dar și de către cei mici, pentru a învăţa să se ferească singuri și să conștientizeze că există pericole invizibile la tot pasul (așa cum înţeleg ei), ca să-și poată forma o atitudine responsabilă faţă de organism și de sănătatea lui.

 

Comentarii via facebook

comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here