Deși am început cu toţii (de la cei mai mici, la cei mai mari) să celebrăm încălzirea vremii – având chiar ocazii potrivite, pentru că triada “Dragobete – 1 Martie – 8 martie” a alungat deja temperaturile negative – totuși abia de acum ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice.

 

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ

Anul acesta echinocţiul de primăvară va avea loc în data de 20 de martie, la ora oficială a României 12.29 și începând de la această dată, durata zilei (faţă de cea a nopţii) va fi în continuă creștere, iar cea a nopţii va fi în continuă scădere până la data de 21 iunie când se va produce solstiţiul de vară.

Datorită acestui fapt, pentru a beneficia de cât mai multă lumină naturală, în preajma echinocţiului de primavără se face și trecerea de la ora de iarnă la ora de vară, mai precis, în data de 26 martie, când vom da ceasurile cu o oră înainte.

Această modificare vine și cu o serie de consecinţe pentru organismul nostru, pentru că trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme faţă de cum eram obișnuiţi; iar pentru cei care au un orar riguros de somn, modificarea orei poate provoca un dezechilibru în rutina “de odihnă”. Datorită faptului că producţia de melatoninei și a altor hormoni esenţiali pregătirii organismului pentru somn nu încep să-și facă apariţia decât la lăsarea întunericului, această modificare duce la alterarea ritmului circadian și implicit a calităţii somnului.

Pentru majoritatea, această reconfigurare a programului nu reprezintă o problemă, însă adesea se pot produce modificări pe termen lung ale felului în care ne odihnim, iar pentru cei mai “nocturni” dintre noi, cu atât mai mult, adaptarea lor fiind mai dificilă, acest aspect putând duce în timp la privare de odihnă.

Ce putem face pentru a ne adapta mai ușor la ora de vară?
(Părinţii au cea mai mare nevoie de aceste sfaturi, deci iată ce le recomandăm adulţilor:)

  • Limitarea consumului de cofeină cu câteva zile înainte și după schimbarea de oră;
  • Adaptarea graduală prin mers la culcare mai devreme cu 15 minute până la jumătate de oră și trezit mai devreme (valabil de la mic la mare);
  • Relaxare înainte de programul de somn cu un ceai de mușeţel, o baie caldă și, eventual, pentru cei care se roagă de Moș Ene să nu se mai lase așteptat, un plus de melatonină;
  • Expunerea la lumina naturală imediat după ce ne trezim dimineaţa și la întuneric cu o oră înainte de culcare (valabil de la mic la mare).

Desigur, costurile adaptării la noul anotimp nu implică numai modificarea orarului de somn, ci și creșterea necesităţilor organismului pentru a furniza energia necesară zilelor mai lungi, iar acest stres suplimentar în general determină ceea ce numim “astenia de primavără”.

ASTENIA

DE PRIMĂVARĂ

 

 

Luând în considerare faptul că organismul nostru are tendinţa de a percepe orice modificare, fie ea internă sau externă, ca pe un stresor, schimbarea anotimpului reprezintă o ameninţare pentru homeostazie, adică pentru menţinerea în parametri a constantelor mediului intern al organismului.

În timpul iernii, organismul nostru este privat de anumiţi hormoni, ca de exemplu serotonina, hormonul care combate stresul și ne stimulează starea de fericire, pentru această lipsă făcându-se responsabile zilele mai scurte și neînsorite. De asemenea, dopamina, hormonul motivaţiei, este și el în scădere, datorită activităţii fizice mai reduse din timpul anotimpului rece, în schimb cortisolul (hormonul stresului) compensează printr-o creștere datorită elementelor la care organismul nostru trebuie să se adapteze… Iar ca rezultat, ne simţim letargici, mai puţin motivaţi, obosiţi și lipsiţi de vitalitate, în special spre sfârșitul iernii.

Aceste rezerve epuizate și starea continuă de oboseală pot fi și consecinţa lipsei de vitamine D și C, care sunt strâns legate de expunerea la soare și de consumul de fructe și legume proaspete, iarna fiind perioada în care simţim cel mai acut lipsa lor, în special a vitaminei D3, pe care, în cea mai mare proporţie o sintetizăm direct în bătaia razelor de soare, sursele alimentare fiind foarte limitate…

Pentru a întâmpina primăvara mai ușor și a combate astenia cu care nu ne lasă să-i admirăm frumuseţile, trebuie să minimizăm stresul și să menţinem un echilibru în organism care să ne ajute să ne administrăm resursele eficient și să ne ofere o stabilitate emoţională, dar și un program de odihnă susţinut și neperturbat.

Câteva idei care combat stresul….

  • Menţinerea temperaturii și a umidităţii în parametri confortabili – pentru că temperatura din spaţiile închise ne poate influenţa nivelul energetic și performaneţele.
  • Păstrarea unor rutine zilnice sau săptămânale – activităţile structurate gradual pot ajuta organismul să se adapteze schimbărilor și să-și păstreze tonusul pentru activităţile pe care le va aduce vara.
  • Atenţie la mesajele transmise de organism – pentru a ne înţelege ritmul propriu (ritmul circadian / “ceasul intern”) și a ști cum să abordăm mai bine activităţile fizice și nu numai.

Cum “stimulăm” resursele energetice?

Hidratarea – are un rol important în stimularea metabolismului; ajută la eliminarea toxinelor din organism și previne migrenele sau oboseala. De cele mai multe ori poate fi cea mai simplă și mai eficientă în combaterea asteniei.

Alimentaţia – consumul de “porţii mici și dese”, din care în cel puţin o treime să fie fructe și legume proaspete pentru aportul de vitamina C. Pentru vitamina B1, un nutrient esenţial cu rol în sistemul nervos și cel circulator, avem nevoie de nuci, seminţe, fasole, carne de pește și de porc, spanac, cereale și sparanghel.

În funcţie de vârstă…

 

Pentru cei mai mititei…

Copiii învaţă reproducând comportamentul adulţilor, iar alimentaţia nu face nicio excepţie. Pentru a face din alimentaţia sănătoasă un obicei și a familiariza copiii cu ingrediente mai puţin interesante pentru ei, joaca este o soluţie care nu lasă loc de compromis, nici pentru părinţi, dar nici pentru cei mici. Fructele și legumele pot deveni, cu puţină imaginaţie și adaptare la vârsta și priceperea lor, o experienţă educativă dar și nutritivă, iar ei vor fi cu atât mai încântaţi și interesaţi să guste din creaţiile la care au contribuit activ.

Cum facem fructele și legumele personaje de poveste? Le introducem în smoothie-uri, în combinatii care le plac lor, inventăm sosuri cu diverse mirodenii sau ierburi ca pretext pentru a consuma diverse fructe și legume în stare crudă. Ca de exemplu sosul de scorţișoară sau vanilie pentru fructe. Salatele personalizate de ei sau diverse deserturi congelate sub forma unor bucăţi de fructe care le plac – pepene sau banana “pe băţ”.

Cum le menţinem interesul? Îi responsabilizăm distractiv și le provocăm imaginaţia să-și denumească propriile creaţii culinare și să le găsească un design pe placul lor.

Pentru cei mai măricei…

Adulţii de toate vârstele au diverse necesităţi nutriţionale pe măsura stilurilor de viaţă și a schimbărilor aduse de organism. Odată cu trecerea timpului, alegerile în ceea ce privește hrana pot scădea semnificativ riscul de a dezvolta diverse boli precum diabetul, hipertensiunea și afectiunile cardiovasculare, astfel că acestea ar trebui să ocupe un loc prioritar în lista preocupărilor care privesc menţinerea sănătăţii.

Fructele și legumele proaspete, cerealele integrale și produsele lactate cu un conţinut redus de grăsime sunt elemente esenţiale în dietă, iar ca resurse proteice, fasolea, ouăle, nucile dar și cărnuri slabe sunt recomandate.

Pentru stimularea tonusului fizic dar și psihic, nu sunt de neglijat activităţile fizice, în care nu caută nimeni performanţa, cât starea generală de bine. Alergatul, sportul în echipă sau pedalatul pot fi niște variante prin care să deblocăm resursele de energie și să alungăm starea de letargie și lipsa de motivaţie.

 

Comentarii via facebook

comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here