Când baba Dochia începe să dea jos cojoacele, primăvara se vede la orizont. Dar dacă nu avem noi grijă la “cojoacele babei”, are “baba” ac de cojoacele noastre și uite-așa ne trezim cu gâtul roșu, cu alergii și cu tot tacâmul de “griji imunitare”…

Pentru că nu există primăvară fără flori, puţină căldură și un vânt constant care să adie plăcut și să ne scoată din case (și cateodată din minţi), în cele ce urmează vom aminti câteva lucruri care ne vor ajuta să ne bucurăm de primăvară, fără ochi înlăcrimaţi și nasuri înroșite.

Garderoba

În principiu, cam toţi ne-am prins că din dorinţa de a scăpa de straturile de haine, la cea mai mică rază de soare ne alegem cea mai subţire ţinută și plecăm de acasă la temperaturi mediteraneene, pentru ca seara să ne trezim teleportaţi în Siberia. Apoi urmează o ușoară usturime în gât, care se transformă într-o răceală în toata regula, și pentru care suspectul principal este “diferenţa de temperatură”. Desigur că diferenţa de temperatură e o problemă în special dacă suntem îmbrăcaţi necorespunzător, însă ceea ce cauzează infecţiile respiratorii de acest gen sunt de fapt virusurile care vin pe fondul unei alergii sau al unui organism imunosupresat.

MicroorganismeleRhinovirusurile sunt cel mai active la începutul toamnei și primăverii, precum și vara, cauzând între 10%-40% din răceli. Vestea bună este că după debutul obișnuit pe care îl are orice răceală, nu sunt niște infecţii care să conducă spre ceva mai serios. Coronavirusurile tind să-și facă apariţia iarna și primăvara devreme și sunt responsabile pentru aproximativ 20% din răceli; există mai mult de 30 de tipuri de coronavirusuri, însă doar 3 sau 4 afectează organismul uman. Virusul respirator sincitial și parainfluenza cauzează 20% din răceli și pot avea consecinţe serioase datorită faptului că pot da infecţii ale tractului respirator inferior și pot cauza infecţii severe ca de exemplu pneumonia, în special la copiii mici.

Activitatatea acestor virusuri este influenţată de temperaturile care le permit sau nu să se replice în voie, astfel anumite anotimpuri coincid cu aceste tipuri de infecţii.

EchinocţiulDe asemenea, echinocţiul vernal poate aduce o serie de sensibilităţi și reacţii la nivelul sistemului respirator pentru indivizii susceptibili la alergii. Acestea sunt declanșate de cantitatile mari de polen ce plutesc în aer și cauzează rinita alergică. Reacţia alergică este declanșată de degranularea mastocitelor (celule care aparţin sistemului imunitar), și care elibarează mediatori inflamatorii, ca de exemplu histamina sau alţi compuși chimici responsabili de reacţia alergică. Acest proces se manifestă clinic prin strănut, înroșirea și lăcrimarea ochilor, secreţie de mucus, dureri sinusale,  senzaţie de congestie, durere sau usturime la nivelul gâtului. În plus, pe lângă aceste simptome, mediatorii inflamatorii pot duce la inflamaţia și hipertrofia (umflarea) cornetelor nazale, și posibil denaturarea mirosului și gustului.

Polenul poate declanșa reacţii severe ale sistemului respirator, cum ar fi crizele de astm atunci când mediatorii inflamatori ai mastocitelor provoacă inflamaţia și obstrucţia căilor respiratorii, cauzată de bronchospasm (= contractura musculaturii netede din pereţii bronhiilor și bronhiolelor – ceea ce determina micșorarea diametrului interior al acestora), care antrenează o îngustare temporară a căilor respiratorii și deci o reducere a debitului de aer care le traversează, provocând tuse sau șuierături la momentul expiraţiei.

Polenul Reactiile alergice provocate de polen se declanșează la indivizii ai căror anticorpi (imunoglobulina E sau Ig e) îl recunosc ca fiind un agent agresor pentru organism. Celulele mastocite de la nivelul căilor aeriene și de la nivelul ochilor sunt sensibilizate de câtre IgE, astfel provocând reacţia inflamatorie și răspunsul pe care îl percepem ca fiind strănut, tuse, wheezing și lăcrimarea ochilor. Ereditatea și istoricul familal joacă un rol important în cazul indivizilor predispuși alergiilor, astfel dacă unul din părinţi suferă de acest lucru, este foarte probabil ca cel puţin unul din copii să-l moștenească, probabilitate care poate crește în cazul în care ambii părinţi suferă de alergii.

Ce putem face in acest sens?

  • Limitarea expunerii la polen și alţi alergeni în spaţii închise în zilele în care acesta își face simţită prezenţa pretutindeni.
  • Păstrarea ferestrelor închise, în special dimineaţa, când cantitatea de polen din atmosferă este mai mare.
  • În mașina, în timpul folosirii sistemului de venitilaţie, acesta să fie setat pe recircularea aerului sau folosirea aerului condiţionat, acestea limitând cantitatea de polen care pătrunde în interior.

 

Prevenim răcelile…

  • În general, ce e prea mult strică: și prea multă igienă, dar mai ales prea puţină. Echilibrul este important de susţinut, dacă vrem ca sistemul nostru de apărare să înveţe, dar să fie și în siguranţă. Deci recomandăm spălarea mâinilor cât mai des. Un gest pe care majoritatea oamenilor îl neglijează sau îl consideră neimportant, ne poate salva de multe drumuri la medic și de înghiţirea de pastile.
  • Acoperirea nasului și a gurii atunci când tușim sau strănutăm.
  • Evitarea spaţiilor aglomerate, pe cât posibil.
  • De asemenea, hidratarea este extrem de importantă și menţinerea unei diete echilibrate. Mâncarea în sine nu ne poate “construi” un sistem imunitar, însă anumiţi nutrienţi pot ajuta în stimularea și menţinerea lui.

Ce alimente ne pot ajuta pentru întărirea sistemului imunitar?

  • Usturoiul, foarte eficient împotriva vampirilor și vieţii sociale, de asemenea stimulează eficient producţia de anticorpi, și ajută în confruntarea organismului cu infecţiile.
  • Fulgii de ovăz, conţin beta-glucan, un compus cu proprietăţi antimicrobiene și antioxidante care ajută la fortificarea sistemului imunitar și scade nivelul de colesterol din sânge.
  • Broccoli, conţine o cantitate considerabilă de vitamina C și un compus numit 3,3′-diindolylmethane (DIM), care este produs în urma procesului de masticaţie si digestie al acestuia, dar și a altor crucifere precum varză și varza kale și stimulează secreţia celulelor sistemului imunitar.
  • Morcovii, sau alte alimente bogate în vitamina A, deoarece stimulează producţia celulelor T ce aparţin sistemului imunitar, și ajută în lupta impotriva infecţiilor.
  • Probioticele – iaurtul, deoarece menţine echilibrul florei tractului digestiv și păstrează bacteriile “bune”, ele reprezentând un întreg ecosistem care ajută la controlul proceselor inflamatorii din organism.
  • Nucile, în special cele braziliene, sunt bogate în seleniu, un antioxidant care acţionează asupra patogenilor și stimulează protecţia celulară.
  • Citricele, bogate în vitamina C, folaţi, potasiu, tiamină, care nu numai că ajută în susţinerea sistemului imunitar, dar și în alte boli cronice precum afecţiunile cardiace și diabetul tip II.

Comentarii via facebook

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here