Dacă cei mai mulți dintre noi ne aducem aminte cu plăcere de jocurile copilăriei, tot aceia știu că puține lucruri pot îmbunătăți experiența cățăratului în pom mai mult decât culesul merelor. Mai ales acelor mere pe care le-am privit săptămâni în șir de pe prispă sau de pe  marginea livezii și în care am vrut ‘să dăm iama’ înainte de a fi cu adevărat coapte.

Ce e drept, în funcție de soiul lor,  cei mai norocoși se puteau bucura de ele și vara, înainte să fie zgribulite de ploile și răcoarea toamnei.

Merele sunt, fără urmă de îndoială, cele mai populare și gustoase fructe de pe mapamond, dovadă fiind faptul că au fost cultivate încă din cele mai vechi timpuri în Asia și Europa, având reprezentări de-a lungul istoriei în vechi civilizații ca cele ale grecilor, romanilor și chiar ale triburilor nordice. Mărul este o specie de plante din familia Rosaceae, cuprinzând între 44 și 55 de soiuri sub formă de pomi sau arbuști, varietățile lor fiind cu atât mai cuprinzătoare datorită hibridizării lor. Denumirea lor științifică este de Malus domestica , iar strămoșul său Malus sieversii mai poate fi găsit crescând în sălbăticiile Asiei Centrale. Datorită răspăndirii sale, varietățile lor au ajuns până la un număr de peste 7500 de soiuri, în diferite nuanțe de roșu, galben sau verde.

Pe lângă faptul că au fost întotdeauna apreciate pentru gustul și savoarea lor, fiind atât consumate ca atare, cât incluse și în rețete tradiționale dar și moderne, reprezintă un simbol al sănătății și al alimentației sănătoase.

Beneficiile nutriționale ale merelor se datorează abundenței lor de vitamine și minerale, dintre acestea făcând parte vitaminele C, K, B6 și riboflavina și minerale precum magneziu, potasiu, cupru și mangan. De asemenea, merele sunt o sursă importantă de fibre și fitonutrienți și flavonoide precum quercitina, epicatechina, phlorizina și alți compuși polifenolici.

BENEFICIILE MERELOR

Încep cu digestia, fiind o importantă sursă de fibre naturale, acestea ajută la reglarea tranzitului intestinal, prevenind constipația și o multitudine de alte tulburări gastrointestinale. De asemenea ajută la absorbția eficientă a nutrienților la nivel intestinal, prin stimularea secrețiilor gastrice, ajută la scăderea colesterolului și prevenirea aterosclerozei.Merele ajută și la menținerea echilibrului florei intestinale, acestea potențând activitatea bacteriilor benefice, ce stimulează absorbția nutrienților la nivel intestinal.

Fiind o sursă importantă de fier, merele sunt benefice și în cazul anemiei, fierul fiind o parte integrantă a hemoglobinei ce ajută la oxigenerea corespunzătoare a țesuturilor.

Pentru persoanele ce suferă de diabet, controlul glicemiei este esențial, iar polifenolii din mere sunt implicați în reducerea asimilării carbohidraților de către organism. Acest lucru este important în reducerea fluctuațiilor nivelului glicemiei. Mai mult decât atât, polifenolii ajută la minimizarea absorbției de  glucoză în tractul digestiv și stimulează secreția de insulină a pancreasului, ceea ce este esențial pentru controlul glicemiei. De asemenea, polifenolii stimulează receptorii pentru insulină la nivel celular și consumul glucozei pentru a grăbi procesul său de eliminare din organism.

Un beneficiu neașteptat al merelor este și impactul lor asupra tulburărilor neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau Parkinson. Efectul antioxidant al fitonutrienților din mere ajută la prevenția și contracararea efectelor negative ale radicalilor liberi asupra sistemului nervos, boala Alzheimer manifestându-se datorită degenerării acestuia. Merele cresc și nivelul de acetilcolină (un neurotrasmițător), care este legat de procesele de concentrare, memorie și rezolvare a problemelor, în ceea ce privește boala Parkinson, acestea ajută la stoparea degenerării neuronilor dopaminergici, ceea ce reprezintă una din cauzele principale ale bolii.

Datorită proprietăților antiinflamatorii, merele sunt un tratament natural împotriva problemelor respiratorii cum ar fi astmul, acestea fiind în special legate de inflamațiile membranelor și de celulele ce se găsesc la acest nivel.

În țara noastră există o mulțime de soiuri de mere, numărul lor ajungând până la aproape 60 care sunt și recunoscute oficial, însă de multe ori piețele sunt aprovizionate cu fructe aduse de peste hotare, acestea fiind adesea hibridizate pentru a se adapta mai bine condițiilor climatice și a rezista bolilor și nu în ultimul rând, pentru a avea și aspect comercial, însă gustul lor poate lăsa de dorit.

Câteva dintre cele mai răspândite soiuri românești… 

Mărul Domnesc

Original din Moldova, unde este cultivat cel mai mult, are ca și particularități dimensiunea foarte mare (poate ajunge până la 500g), forma sferică, asimetrică și culoarea gălbui-portocalie. Este un soi străvechi, tradițional și este rezistent la temperaturi scăzute și dăunatori. Maturitatea sa de consum este în luna Septembrie și se pot depozita până în luna Mai.

Mărul Crețesc

A cărui denumire provine de la aspectul pe care îl capătă merele la o vreme după ce au fost culese, acestea se “încrețesc” datorită lipsei stratului de ceară de la suprafață. Mărul crețesc este originar din Oltenia și Muntenia și există mai multe tipuri : Crețescul roșu de Muscel, Crețescul auriu de Vâlcea, Crețescul de Domnești. Fructele sunt de mărime medie, iar culoarea variază de la galben-verziu până la roșu intens. Acest soi de măr are un timp de maturare prelungit, chiar și după ce au fost culese, coacerea lor poate fi prelungită chiar și până în luna Martie.

Mărul Pătul

Își are originile pe Valea Mureșului este cultivat intens și în livezile din Transilvania. Este considerat unul din cele mai bune soiuri autohtone, iar denumirea sa vine de la faptul că, în trecut, după recoltare, merele erau păstrate în pătulul de fân. Perioada lor de recoltare este în luna octombrie și pot fi depozitate până în lunile Aprilie și Mai.

Mărul Generos

Este un soi obținut în zona Voinești-Dâmbovița, perioada maturării fructelor începând cu luna octombrie. Fructele sunt de mărimi “generoase”, ajungând și până la 200 g, culoarea fiind roșu-portocaliu, cu coajă lucioasă, cerată. Forma este sferică, ușor asimetrică, iar păstrarea lor poate fi prelungită până la 5 luni de la recoltare.

Comentarii via facebook

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here