Deficienţa de fier este printre cele mai răspândite afecţiuni, Organizaţia Mondială a Sănătaţii estimând la peste 30% populaţia planetei care suferă de acest tip de deficienţă.

Fierul este un mineral esenţial, însemnând că îi este necesar corpului pentru a funcţiona în parametri normali și că trebuie obţinut prin aport extern din surse alimentare. Face parte din compoziţia hemoglobinei și ajută în procesul de oxigenare a celulelor.

Cu toate acestea, pe lângă celelalte minerale esenţiale, cum sunt calciul, sodiul și zincul, fierul prezintă o caracteristică deosebită și anume, faptul că odată ajuns în organism, acesta nu-și își poate regla singur necesităţile și consumul. Asta înseamna că, spre deosebire de calciu, spre exemplu, care se excretă prin urină, excesul de fier se poate acumula în corp.

În cazul în care absorbţia de fier este insuficientă, își poate face apariţia anemia… 

Iar în cazul în care absorbţia este prea mare organismul poate fi expus la apariţia altor afecţiuni, cum ar fi hemocromatoza, boli cardiovasculare, infecţii și condiţii inflamatorii precum și tulburări neurodegenerative.

Excesul de fier poate avea consecinţe negative datorită efectului pro-oxidant pe care îl are (adica cel opus antioxidantului), acesta inducând stres oxidativ și deteriorarea ADN.

Sursele de fier…

Există 2 tipuri de fier pe care le putem obţine prin aport alimentar și anume fierul hem și non-hem:

HEMFierul hem poate fi găsit în produse de origine animală, acesta reprezentând aproximativ 40% din conţinutul de fier din aceste surse și este mai mai ușor absorbabil decât fierul non-hem, însă sistemul nostru digestiv nu poate regla necesităţile acestui tip de fier, motiv pentru care este ușor să fie în aport mai mare decât avem nevoie.

NON-HEMFierul non-hem poate fi găsit atât în produsele de origine animală cât și în cele de origine vegetală. 100% din fierul existent în alimentele de origine vegetală este non-hem, in timp ce 60% se află în produsele de origine animală. Fierul non-hem poate fi reglat de sistemul digestiv, astfel încât, dacă rezervele de fier sunt minime, absorbţia lui la nivel intestinal este crescută, în schimb dacă rezervele sunt crescute, cantitatea de fier non-hem absorbită este stopată pentru a menţine valorile în parametri normali, în concluzie consumul de fier non-hem aduce beneficii mai mari organismului.

Cele mai bune surse de fier non-hem sunt leguminoasele, cum ar fi boabele de soia, lintea, năutul și fasolea, legumele cu frunze verzi, nucile și semninţele (în special cele de susan și de dovleac). De asemenea, contrar a ceea ce cunoaștem, spanacul este într-adevăr bogat în fier, însă conţine compuși care inhibă absorbţia sa.

Cum putem îmbunătăţi absorbţia fierului? Care sunt asocierile fericite și care sunt cele nefericite?

VITAMINA CCel mai important factor în absorbţia fierului este vitamina C, așa că în asociere cu alimentele bogate în fier, este mai eficientă decât aportul prin suplimente alimentare pentru a corecta deficienţa de fier.

Vitamina C poate fi găsită în citrice, fructe de pădure, fructe tropicale, conopidă, legume cu frunze verzi, broccoli, varză de Bruxelles.

!Există și alimente care interferă negativ cu absorbţia fierului, acestea sunt laptele și produsele lactate, cafeaua, ceaiul verde și negru, astfel că ar trebui evitat consumul în asociere cu alimentele bogate în fier.

În perioadele de efort fizic și/sau intelectual intens, în perioadele de creștere, în stările care necesită un aport sporit de vitamine, plusul de fier este recomandat pentru menţinerea poftei de mâncare, pentru formarea hemoglobinei și pentru o dezvoltare armonioasă a organismului, contribuind la reducerea oboselii și a extenuării… Pe care chiar și cei mici o pot resimţi… Mai ales la joacă! E muncă grea, solicitantă…

Combinaţia de Fier + Vitamina C pentru o absorbţie eficientă este asigurată și de delicioasele tablete masticabile Cavit junior plus fier

 

 

 

 

Comentarii via facebook

comments

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here