EVIDENTUL CARE NU SE VEDE

Activitatea sistemului nostru imunitar devine evidentă doar atunci când acesta dă greș – când este atacat și începe formularea unui răspuns de apărare. Dar în cea mai mare parte a timpului, când ne simțim bine, nu știm cum se întâmpă acest lucru. Starea de bine este evidentul care nu se vede. Este imunitatea care își face treaba bine într-o discreție totală.

CINE ESTE IMUNITATEA?

Organismul are două sisteme de autoapărare, care funcționează ca un întreg. Unul este moștenit de la mamă (în timpul sarcinii, al nașterii și al alăptării), altul este dezvoltat din copilărie până la maturitate. Unul “vine de la sine”, altul “se adaptează”. Unul are deja anticorpi non-specifici, altul dezvoltă anticorpi specifici. Unul s-a născut învățat, celălalt a învață de la microbi (inclusiv cei periculoși) și a păstrează învățăturile la sertar.

Dar imunitatea acționează în doi pași, bazându-se inițial pe ce are deja la dispoziție și adaptându-se dacă nu s-a descurcat din prima.

NIVELUL 1 DE PROTECȚIE: Pielea este primul strat protector, dar nu este invincibilă. O simplă tăietură permite accesul intrușilor în organism, unde ajung ținta celulelor de apărare. Pe de altă parte, microbii sunt peste tot în aer, deci îi respirăm. Noroc cu mucoasele, care îi prind și îi evacuează cât de curând. Amenințările vin și din mâncare, care poate conține multe bacterii. Acestea sunt în mod normal distruse de salivă, de sucul gastric, sau de enzimele digestive, la nivel intestinal.

NIVELUL 2 DE PROTECȚIE: Uneori, apărarea inițială dă greș. Iar atunci când se întrâmplă asta permite accesul patagenilor in organism. Dar aici este pierdută doar prima bătălie, nu tot râzboiul, pentru că îndată ce sunt identificați de celulele de apărare, intrușii sunt “descifrați”, distruși și memorați, datoriă abilității sistemului imunitar de a se adapta. Pe lână anticorpii deja moșteniți, sistemul imunitar produce celule proprii de apărare pe care le maturizează și pe care le pune la treabă. Acestea stochează informația patogenilor și construiesc anticorpi noi, specifici.

CELULELE DE APĂRARE

Celulele albe (de apărare) sunt de fapt o întreagă grupare de celule care lucrează împreună, distrugând bacterii și virusuri. Aceste celule sunt de diferite tipologii și se bazează pe o excelentă diviziune a muncii. Supraveghează activitatea celulară, atacă direct sau se aliază în atacuri, formulează răspunsuri imune și le stochează pe termen lung (anticorpi). Dintre toate acestea, amintim celulele B și T, esențiale în construirea, finalizarea și stocarea atacului patogen.

Celuele B “descifrează” informația patogenului și formulează răspunsuri pe care le păstrează la dosar (anticorpi). Datorită lor sistemul imunitar se maturizează, evoluează, învață, ține minte.

Celulele T scanează suprafețele celulelor și reacționează atunci când observă modificări. Răspunsul lor este agresiv, atacând patogenul direct sau alăturându-se unui alt atac, deja lansat de alte celule imunitare. Dar T-urile nu fac inițial diferența dintre “intruși” și “de-ai organismului”, ci învață pe parcurs să facă asta.

DIN MĂDUVA OASELOR…

Ȋn măduva osoasă sunt produse toate celuele de apărare. La naștere, această măduvă este prezentă în majoritatea oaselor, alimentând masiv sistemul imunitar cu celule de apărare gata să învețe, să atace și să devină mai puternice. La maturitate, doar câteva oase mai conțin această măduvă “creatoare”, sistemul imunitar fiind deja suficient de puternic și evoluat.

… LA ANTRENAMENT

Locazlizat în vecinătatea inimii, timusul este o glandă limfatică în care celule T de apărare se maturizează, învățând să facă diferența dintre bine și rău. Misiunea T-urilor este să se plimbe prin organism și să studieze dacă la suprafața diferitelor celule ale corpului s-au produs modificări. Atunci când identifică schimbări, reacționează – atacând direct patogenul sau alăturându-se unui alt atac. Deci este important să știe când trebuie să atace și când nu este cazul. Asta este lecția de viață, antrenamentul pe care îl primesc în timus.

…LA TREABĂ

SPLINA: Ȋnainte de naștere, splina produce sânge și celule de apărare. După naștere, aceasta închide linia de producție și se rezumă doar la depozitarea și livrarea celulelor imunitare prin fluxul sangvin care o străbate.

GANGLIONII LIMFATICI: Sunt stația de filtrare a limfei. Conțin diferite celulele de apărare, care prind patogenii în capcană și activează producția anumitor anticorpi în sânge. De aceea se măresc sau devin dureroși câteodată – așa reacționează când depistează o infecție, de exemplu.

AMIGDALELE: Datorită poziției lor din gât și în cerul gurii, celulele sale de apărare intră devreme în contact cu invadatorii, putând declanșa un răspuns imun din timp.

BACTERIILE
INFORMAȚIA DIN FLORA BACTERIANĂ INTESTINALĂ

Pe lângă celuele de apărare, un mare ajutor al sistemului imunitar sunt înseși bacteriile din flora intestinală.

S-a demonstrat ca civilizația bacteriană așezată la nivel intestinal joacă un rol esențial în desfășurarea procesului imunitar. Bacteriile colonizează tubul digestiv încă de la naștere, ajungând să îl populeze în număr mare – de până la 500 de specii de microbi “pietenenoși” (probiotice) și chiar “neprietenoși”. Această floră menține un echilibru între probiotice și patogeni, procentul suficient pentru o stare de bine fiind de 85% la 15%. Specialiștii recomandă atenție sporită la menținerea acestui echilibru bacterian intestinal, demonstrându-se că dereglările influențate la acest nivel produc sensibilitate crescută la infecții.  Cu cât sunt mai diversificate bacteriile care colonizează calea intestinală, cu atât sistemul imunitar se bucură de o cultură generală mai mare și implicit, de forță.

Evoluția sistemului imunitar depinde de celulele sale de apărare și de echilibrul bacterian intestinal. Cu ajutorul lor nu doar că ne apărăm de atacurile intrușilor, dar ne și păstrăm siguranța pe viitor. Iar partea cea mai bună este că le putem ajuta. Putem ajuta întreg sistemul imunitar să fie mai puternic. Avem deja câteva detalii aici și aici, dar subiectul va fi completat în viitor.

 

Sursa foto: Flickr

Surse informative: InnerBody, HowStuffWorks, ScienceMuseum, ScienceDaily

Comentarii via facebook

comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here