“Viaţa este un meci de fotbal”. Creștem cu această afirmaţie și o auzim mai ales în momentele mai puţin ușoare. Dar viaţa este adesea comparată cu sportul, nu doar cu fotbalul… “Așa e în tenis”, așa e în orice sport: înveţi, încerci, greșești, reușești, cazi, te ridici, mai înveţi, mai încerci, totul într-o rutină care îţi cere să i te dedici fără ezitare, dacă ai un scop (care crește de la o zi la alta).

Dar sportul este darnic; oferă aceleași învăţături indiferent de nivelul la care este practicat – la școală sau la club, de performanţă sau de plăcere…

Pentru că în primul rând, amator sau performant, sportul aduce obiective, visuri și aspiraţii personale și tot tacâmul de mijloace necesare… Aduce disciplină, concentrare, sacrificii (mai mici sau mai mari), priorităţi și multă muncă. Multe repetiţii… Perseverenţă… Curaj.

Indiferent dacă ne îndrumăm copiii spre sport de performanţă sau pentru amatori (hobby), cei mici vor păstra același set de valori pe care activitatea sportivă îl propune de la bun început.

Fiecare sport vine cu “echipamentul” și accesoriile lui… Cu sau fără minge, în echipă sau individual… Și oricât de diferite sau de asemănătoare ar fi regulile jocului, etica muncii aduce aceleași beneficii.

Bineînţeles, între diverse activităţi sportive extracuriculare există și diferenţe de preţ… În vreme ce tenisul poate avea pretenţii financiare mai mari (costul antrenamentului și al terenului, al echipamentelor și accesoriilor etc), fotbalul este poate cel mai accesibil. Nu numai că începe oriunde, la orice vârstă și, oricum, în mai toate școlile, dar multitudinea de cluburi înfiinţate în ultimii ani oferă opţiuni accesibile de antrenament.

Sportul rege este mică pasiune a oricărui puști, oricât de mic ar fi… Va lovi mingea cu piciorul fără ezitare și va intra în joc cu orice ocazie, oricât de spontană, chiar și din reflex. Primele lecţii de fotbal încep în parc, pe plajă, în faţa blocului sau în curtea școlii, oriunde! Și continuă la un club de fotbal… Până când “relaţia” se consumă (copilul pășind spre noi pasiuni) sau se perfecţionează (copilul pășind spre performanţă).

Toți micii fotbaliști se visează golgeteri… Toţi micii sportivi se visează campioni…

Pe măsură ce cresc, copiii încep să își descopere pasiunile, la încurajările părinților sau ale bunicilor… Copiii vor să fie buni la ceva, să fie apreciaţi pentru talentele și reușitele lor. Astfel, ei își dezvoltă aptitudinile în mai multe domenii până când ajung la momentul în care se îndrăgostesc de o activitate anume… Apoi de alta și de alta și de alta – pentru că la vârste fragede sunt atâtea minunăţii de descoperit, încât tentaţia de a experimenta e uriașă și spontană.

Mai mult decât studiile specialiștilor, viața de zi cu zi ne arată ce înseamnă sportul pentru un copil – cea mai bună dovadă fiind zâmbetele luminoase și entuziasmul cu care așteaptă fiecare mic antrenament. Ei se pregătesc sârguincios la fiecare întâlnire cu antrenorul lor – la șzolă sau la club. Trăiesc intens fiecare șut în minge, fiecare căzătură și cu fiecare crampon tocit sunt mai aproape de ziua în care vor da merele gol și tot stadionul va fi în picioare! Pentru că acesta este visul ce se înfiripă o dată cu primul gol marcat…

Și cum orice grup are are un lider, acesta influenţează atitudinea fiecărui membru, fapt pentru care, printre altele, acest tip de om merită o analiză și o descriere pentru rolul important pe care îl joacă în vieţile micuţilor noștri.

Domnul antrenor nu numai că dă dovadă de o reală pasiune, ci este de luat în calcul și dragul pe care îl are pentru copii, răbdarea de care dă dovadă în lucrul cu ei. – Gândiți-vă la momentele de năzdrăvănie pură, nevinovată și inevitabilă ale celor mici (și ce petrecere iese când doi, trei micuţi se întâlnesc la joacă…), apoi imaginaţi-vă câte trebuie să ţină sub control antrenorul unei întregi echipe… Un lot de fotbal poate ajunge până la 24 de jucători, iar un meci de fotbal are nevoie de două echipe pentru a avea loc.

Fiind cel care îi instruiește și care are o experiență atât de vastă, antrenorul pare în ochii sinceri de copil un real maestru! Acest lucru le inspiră sentimente de admirație, îi face să își între în rolul de învățăcei și îi stimulează spre perfomante satisfăcătoare – obţinute prin respectarea regulilor și a rutinei impuse de sportul lor.

Întorcăndu-ne la lotul de jucători – da, chiar 24 – și la conceptul de echipă, beneficiile își fac simțită prezența și aici.

Înscrierile în astfel de grupe de fotbal, pentru juniori, se fac în ordinea “primul venit, primul servit”, așadar, se creează o adunătură fascinantă de copii, fiecare veniți dintr-un alt mediu, de la o altă grădiniță cu un alt program educațional, din familii variate sau chiar naționalități diferite. În virtutea inerției se creează atât relații de prietenie, cât și, paradoxal, sentimente de competitivitate. Sub îndrumarea unui bun antrenor, competitivitatea poate fi canalizată constructiv, reușind să aducă la iveală spiritul de mic cuceritor, învingător și să insufle dorința de a simți o victorie pe merite reale.

Mai mult de atât, prin faptul că efectiv face parte dintr-un cerc, micul fotbalist se simte mândru, se simte ocrotit și descoperă cum este “să te poți baza” pe cei din jur… Pe antrenorul tău, pe echipa ta. În același timp, el învață cât este de important să îți respecți “îndatoririle” de coechipier și îl responsabilizează în acest sens. Tot la același nivel se clasifică și conștientizarea aportului adus de el, ca mic individ, în desfășurarea unei partide de fotbal pe deplin satisfăcătoare.

* în privința diversității echipelor și poate a diferențelor de caracter, care pot duce la mici conflicte, ar trebui să nu vă îngrijorați prea mult! Gestionarea și, implicit, soluționarea unor astfel de situații sunt mai mult decât educative în creșterea celui mic și îl învață pe acesta că indiferent cât de diferiți suntem că oameni, atunci când avem același ideal, putem formă o echipă pentru a-l atinge!

Ca orice joc, fotbalul are reguli!

Prin sentimentul de apartenență și despărțiți puțin de confortul familial, unui copil îi este insuflată disciplina resposabilităţii. Ei înțeleg că pentru a face parte din echipa de fotbal trebuie să respecte regulile clubului. Pe acestea le-am împărțit în două categorii: cele ale locului propriu-zis, unde se desfășoară activitățile și cele ce îi vizează pe membrii acestui club.

Prin regulile privitoare la locația clubului, cei mici învață cât de importantă este curățenia într-o comunitate și respectarea spațiilor comune, cât și ale celor personale care le sunt puse la dispoziție. Le dezvoltă totodată și abilitatea de a fi ordonați, pentru o organizare cât mai bună a activităților, dar și a spațiului în care acestea se desfășoară.

În ceea ce privește regulile referitoare la membrii clubului, jucătorii cunosc respectul, reciprocitatea, solidaritatea și amabilitatea, lucruri esențiale în a crea relații și legături strânse cu oameni asemenea lor.

Tot la capitolul reguli putem înscrie și purtarea echipamentului de fotbal. Generalizând puțin, acesta se poate asemăna cu o uniformă, care, o data purtată, atrage după sine istoria și cultura domeniului de care aparține, oferind mici indicii despre activitatea în care este purtată, despre riscuri, despre merite și despre mândria cu care fiecare jucător o poartă. La fel ca epoleții de pe umerii cadrelor militare, pe spatele fiecărui tricou este inscripționat numărul lui, lucru ce trezește sentimentul de individualizare și de recunoaștere în teren. Așa cu nu fiți prea surprinși atunci când cel mic își va trata cu mare grijă echipamentul de fotbal.

Iar etica muncii unui mic sportiv aduce ceva rezultate bune și la școală, pentru că un program structurat și un creier antrenat fac treabă bună împreună – atât la teme cât și în clasă. Numeroase studii au adus acest argument de-a lungul timpului, iar rezultatul nu e surprinzător, dacă ţinem cont numai antrenamentele pe care le primește cogniţia, inclusiv memoria, în cadrul unui program sportiv… Cine face sport în mod regulat, într-un mod organizat va aduce această constanţă și în restul activităţilor sale, inclusiv cele școlare.

Ultimul pe lista noastră, dar unul foarte important este aportul pe care îl aduce fotbalul în sănătatea, atât fizică, cât și mentală, a copiilor noștri.

Modul în care educă mințile tinere e prezentant mai sus, iar în ceea ce privește sănătatea corpului nostru este de prisos să enumărăm dezvoltarea armonioasă a oaselor și mușchilor, rezistenţa la efort, îmbunătățirea circulației sangvine și numărul imens de endorfine eliberat în urmă unui astfel de efort fizic.

Pe scurt, aportul adus de către fotbal (sau orice alt sport) în dezvoltarea micilor campioni poate fi redat prin sintagma: “Mens sana in corpore sano” – aducând beneficii de la primii pași. Chiar și cei mai impiedicaţi învaţă să alerge, “să zboare” pe teren… Coordonarea, echilibrul și postura corpului se îmbunătăţesc văzând cu ochiul liber.

Corpul devine mai puternic, iar acest lucru dă încredere. Mintea devine mai puternică, iar acest lucru dă și mai multă încredere… Mintea și corpul intră în armonie, iar de aici avem un copil cu toată încrederea necesară că propria-i concentrare și dedicare îi vor aduce rezultatele dorite – iar “dărnicia” cu care sportul oferă noi și noi șanse le dă celor mici încrederea că se pot ridica după orice eșec, pentru a-l înlocui cu un succes… Exact ca-n viaţă.

Înlocuiţi mingea de fotbal cu una de baschet, de tenis, de rugby, de ping pong, de volei, sau algeţi o spadă, ori cu un perete de escaladă, principiile rămân aceleași oricât de diferit ar fi jocul: disciplină, dedicare, spirit de echipă (chiar și sporturile individuale există o echipă), fair-play, curaj, visuri mari.

Primii coechipieri ai unui mic sportiv sunt părinţii – de la felul în care aceștia înţeleg și abordează hobby-urile în general la suportul oferit în aprofundarea unei direcţii sportive (cu tot ce implică). Tot ei sunt și cei mai fideli suporteri ai unui mic sportiv, mai ales când știu că în sport, așa cum spuneam, o nouă zi aduce și noi șanse de reușită.

Iar despre cum putem fi mai aproape și mai utili pentru evoluţia unui mic sportiv vom mai vorbi – alimentaţia fiind unul dintre cele mai importante subiecte de dezvoltat. 

Sportul ne învaţă pe toţi – copii, părinţi, familie…

 

Comentarii via facebook

comments

SHARE
Previous articleMERELE
Next articleTEATRUL ȘI ACTELE LUI DE CURAJ

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here