Pentru a înţelege mai bine care este de fapt rolul lor în organism și de ce sunt atât de importanţi, trebuie să înţelegem mai întâi ce sunt radicalii liberi.

Radicalii liberi sunt substanţe chimice cu un potenţial reactiv foarte mare ce pot provoca daune celulelor sănătoase. Ei sunt generaţi în condiţii fiziologice de către organismul nostru, sunt compuși rezultanţi ai metabolismului în urma producerii de energie și sunt adaptaţi funcţiei multor celule. Apariţia lor este de fapt răspunsul natural al organismului la agresiunea mediului înconjurător, cum ar fi radiaţiile UV, poluarea, substanţele chimice, medicamentele și radiaţiile.

Cu toate că apariţia radicalilor liberi este un proces normal, prezenţa lor în număr prea mare poate expune organismul la riscuri mari întrucât efectul lor nociv se manifestă prin distrucţie celulară. Acest lucru se întămplă atunci când radicalii liberi se acumulează în membrana celulară și provoacă stres oxidativ asupra lipidelor din structura ei. Din acest motiv, efectele lor au fost asociate cu peste 60 de afecţiuni, dintre care boala Alzheimer, boala Parkinson, cataracta și neoplaziile.

Antioxidantţii pot fi aduși prin aport alimentar, din dieta noastră, sau pot fi aduși prin suplimente, în funcţie de necesităţi, rolul lor principal fiind acela de a întârzia îmbătrânirea celulară, adică sunt capabili de a inhiba procesul oxidativ al unei molecule.

Anumiţi antioxidanţi pot fi produși în mod natural de corpul nostru, aceștia se numesc antioxidanţi endogeni, însă în afară de aceștia, organismul nostru se bazează pe aportul exogen de antixodanţi de care suntem responsabili chiar noi prin alimentaţie.

Rolul antioxidanţilor începe odată cu pătrunderea radicalilor liberi în organism, împiedicând reacţiile în lanţ pe care le au și funcţionând ca un sistem de apărare împotriva speciilor reactive de oxigen și a efectelor nocive ale mediului înconjurător.

Care sunt beneficiile pe care le aduc antioxidanţii?

  • Antioxidanţii repară moleculele care au suferit în urma acţiunii radicalilor liberi. Anumiţi antioxodanţi pot avea caracteristici speciale și pot repara moleculele prin faptul că le donează un atom de hidrogen. Acest lucru poate fi extrem de important și benefic în cazul moleculei ADN.
  • Previn maladiile asociate cu înaintarea în vârstă… Un studiu a demonstrat că asocierea vitaminelor E, C, betacaroteni și zinc poate preveni degenerescenţa maculară legataă de vârstă. De asemenea este binecunoscut faptul că un pigment ce se găsește în legumele cu frunze verzi, sși anume, luteina, protejează vederea, mai precis celulele maculei.
  • Previn efectele nocive ale metalelor grele. Antioxidanţii contracarează efectele toxice ale mercurului sau ale arsenicului, prin faptul că împiedică reacţiile chimice cu efecte nocive pe care le pot avea în organism.
  • Previn bolile neoplazice… Prin diverse studii, s-a demonstrat faptul ca nivelurile crescute de antioxidanti pot preveni efectele nocive ale radicalilor liberi asociate cu dezvoltarea cancerului.

Odată “intraţi în sistem” (muscular, osos, nervos, imunitar, de exemplu), antioxidanţii participă la procese complexe – ducând bătălia unei răceli, de exemplu… Sau protejând vederea de impactul dur al luminii… Vitaminele, mineralele sau pigmenţii naturali cu rol antioxidant sunt peste tot, iar din variatatea de opţiuni avem mult de câștigat.

Vitamina A: joacă un rol important în sănătatea ochilor, creșterea osoasă, funcţiile celulelor și ale sistemului imunitar, poate fi gasită într-o varietate de fructe și legume, dar și în produsele de origine animală.

  • Vitamina A este un termen general care se referă la mai mulți compuși liposolubili care au o structură și un rol biologic similar retinolului.
  • De asemenea, vitamina A se mai referă și la precursorii săi care provin din alimentație, și anume carotenoizii, în special beta-carotenul.
  • Retinolul este un compus chimic solid de culoare galbenă, acesta și metaboliții săi putând fi găsiți în natură sub forma mai multor izomeri.
  • Metaboliții biologici ai retionolului pot participă la diverse procese importante, în funcție de structura lor,  printre care și la funcția ochilor.
  • Forma 11-cis retinal a vitaminei A este esențială transmisiei luminii și în conversia acesteia în senzația de văz, de asemenea un alt compus derivat este acidul retinoic ce participă la reînnoirea celulelor epiteliale și ajută la tratamentul afecțiunilor cutanate.
  • Un procent de 50 pana la 85% din totalul retinolului este stocat in ficat atunci când aportul de vitamina A este optim, iar precursorul vitaminei A, beta-carotenul este stocat în depozitele adipoase din întreg organismul, un efect secundar prezent în cazul excesului său fiind ingălbenirea tegumentelor.
  • Retinolul, forma activă a vitaminei A, poate fi gasită ca atare mai puțin în sursele alimentare, însa precursorii pot fi găsiți în special în alimentele de origine animală cum ar fi ouăle, ficatul, uleiul de pește, laptele sau untul.
  • De asemenea plantele pot sintetiza carotenoizii însa nu-i pot transforma în forma lor activă, acest proces având loc doar în organismul uman.
  • Fructele și legumele ce conțin carotenoizi au culoare roșie, galbenă sau oranj, dar cantități importante pot fi găsite și în legumele verzi, pigmentul caracteristic galben sau oranj fiind mascat de conținutul lor abundent de clorofilă.

Vitamina C este o vitamină cu rol antioxidant și este importantă pentru piele, oase și ţesuturi conjunctive, grăbeste vindecarea și ajută la absorbţia fierului în organism.

  • Vitamina C – sau acidul ascorbic –  este unul dintre cei mai puternici antioxidanți cunoscuți și ajută la sinteza și menținerea colagenului la nivelul pielii, la repararea țesuturilor și la menținerea sănătății sistemului osos și al dinților dar și la stimularea sistemului imunitar.
  • Procesele de oxidare, de-a lungul timpului provoacă îmbătrânirea pielii dar și a organelor și țesuturilor din organism. Vitamina C luptă împotriva radicalilor liberi și a proceselor de oxidare și la prevenirea afecțiunilor asociate, cum ar fi artrita, cataracta, bolile cardiovasculare și neoplaziile.
  • Prin efectul său de stimulare a sistemului imunitar, previne apariția astmului și alergiilor și menține numărului globulelor albe din sânge iar prin proprietățile sale antioxidante previne transformarea nitraților (din alimentație dar și din alți factori de mediu, cum ar fi poluarea sau fumatul) în substanțe cu potențial cancerigen.
  • De asemenea vitamina C ajută la absorbția fierului la nivel intestinal și ajută la creșterea și menținerea randamentului fizic.

Vitamina D3 are un rol major în creșterea și dezvoltarea oaselor, dinților și cartilajului la adulți și copii, prin faptul că ajută la absorbția calciului și fosforului la nivelul intestinului subțire.

  • Deficiența sa poate duce la consecințe severe, în cazul copiilor poate provoca rahitism, situație în care creșterea și dezvoltarea oaselor poate fi afectată, corespondentul afecțiunii la adulți fiind osteomalacia și mai târziu osteoporoza.
  • De asemenea, deficiența de vitamina D3 a fost asociată și cu dezvoltarea altor afecțiuni cum ar fi diabetul de tip I dar și cu dureri ale oaselor și mușchilor. Vitamina D are 2 forme fiziologice, vitamina D2, ergocalciferolul și vitamina D3, colecalciferolul. Ergocalciferolul poate fi găsit în alimente precum laptele fortificat, herring-ul, macroul, somonul, tonul, sardinele, ouăle dar și în cerealele fortificate.
  • În cazul colecalciferolului, acesta este produs de către organsim în urma expunerii la soare dar și la lumina artificială și poate fi stocat în organism pentru a fi utilizat ulterior.

Vitamina E este o vitamină cu rol antioxidant importantă pentru sistemul imunitar și procesele metabolice, ea poate fi găsită în uleiuri vegetale, nuci sau seminte.

Echinaceacu proprietățile sale imunostimulatoare, este cel mai adesea utilizată pentru tratamentul infecțiilor  tractului respirator superior

  • Studiile au arătat că ca echinacea potențează proprietățile globulelor albe ale sângelui (macrofagelor) în procesul de distrugere al microorganismelor, dar și ale limfocitelor T care sunt esențiale sistemului imunitar.
  • Echinacea este utilizată în tratamentul infecțiilor cu virusuri, bacterii, fungi, inclusiv Candida Albicans sau ale virusului herpetic.
  • De asemenea, studiile au încurajat utilizarea sa pentru accelerarea vindecării rănilor și plăgilor, dar și pentru proprietățile sale bactericide și reducerea durerii și inflamației atunci când este aplicată local. Preparatele topice cu echinacea pot ajuta în tratamentul arsurilor și eczemelor dar și pentru ameliorarea aftelor sau a herpesului oral.

Beta-carotenul: această vitamină cu rol antioxidant face parte dintr-un grup mai mare numit carotenoizi, iar aceștia sunt de fapt pigmenţii naturali ai plantelor, care le conferă culoarea galben sau oranj.

Luteina face parte tot din clasa carotenoizilor fiind un pigment de culoare galbenă, dar care în concentrații crescute poate fi oranj sau chiar roșu.

  • În natură, rolul său este acela de a proteja plantele de absorbția și efectul nociv al razelor UV prin efectul său antioxidant.
  • Regiunea maculei din retină are de asemenea un conținut ridicat de luteină care acționează în același mod, pentru a ne proteja de efectele razelor UV, reducând în același timp și riscul de a dezvolta degenerescența maculară asociată înaintării în vârstă.
  • Luteina protejează și pielea de efectul nociv al radicalilor liberi, reduce roșeața și inflamația la nivelul pielii și reduce riscul apariției cancerului de piele.
  • De asemenea luteina mai are rol și în prevenirea bolilor cardiovasculare prin reducerea riscului de apariție al aterosclerozei.
  • Luteina nu poate fi produsă în mod natural în organism, astfel că este necesar aportul său dietetic.
  • În principal, legumele cu frunze verzi pot fi surse importante de luteină, cum ar fi spanacul și varza kale, dar și ouăle.
  • De asemenea mai poate fi gasită în fructele și legumele roșii, oranj sau galbene, cum ar fi tomatele, porumbul, morcovii sau dovleacul.
  • Este bine de știut că prepararea acestora pentru scurt timp la abur sau pe grătar poate îmbunătați gradul de absorbție al carotenoizilor de către organism.

Iar lista poate continua. Și va continua – în această serie lungă a alimentaţiei

Comentarii via facebook

comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here