ANEMIILE

Adesea auzim termenul de “anemie”, în special în urma unui episod nedorit de leșin soldat cu o victimă în jurul căreia “martorii” se agită zadarnic și se duelează în diagnostice care mai de care mai vehemente. E drept că există păreri contradictorii, supoziţii în baza unui tablou simptomatologic nu tocmai bine interpretat, poate chiar corelat cu ceva ce a făcut sau nu a făcut victima anterior.

Controversele se pot intensifica pe măsură ce starea respectivului nu se îmbunătăţește – că ar fi o cădere de calciu, de glicemie, ba chiar de tensiune, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că. probabil, persoana afectată a traversat un câmp gravitaţional diferit de al nostru, aparent mult mai puternic, din moment ce toate suferinţele lui se rezumă la “căderi”.

În fapt, deficienţele de minerale sunt diverse, iar cauzele lor sunt multiple și imposibil de determinat doar după simpla aparenţă sau judecând doar după întâmplările din trecutul apropiat, multe dintre ele necesitând investigaţii medicale amănunţite.

ANEMIA

Este considerată a fi un diagnostic caracterizat prin deficienţa de globule roșii (sau hematii) în sangele circulant.

Circumstanţele care conduc către acest diagnostic sunt în principal legate de sinteza deficitară de hematii (globule roșii), distrugerea lor (hemoliza), sau prin pierderea lor, ca în cazul unei hemoragii majore – accidente, sau intervenţii chirurgicale, sau unei alte circumstanţe patologice cronice care presupune pierdere de sânge (hemoragie digestiva – ulcere, gastrita, hemoroizi, neoplazii etc).

De asemenea, anemia mai poate fi cauza deficienţei de FIER, vitamina B12 sau a acidului folic, precum și în urma existenţei unei boli parazitare sau din cauza intoxicaţiei măduvei osoase cu diferite substanţe chimice sau medicamente.

 

Hematiile sau globulele roșii ale sangelui sunt elemente vitale în configuratia generală a compoziţiei sângelui, dar și pentru întreg sistemul circulator la nivelul căruia se realizează schimburile de gaze (oxigen și dioxid de carbon).

În structura lor se află hemoglobina, o proteină complexă la nivelul căreia se află moleculele de fier ce ajută hematiile să transporte oxigenul la ţesuturi.

Anemii cauzate de sinteza deficitară de hematii

Localizată în structura osoasă, chiar în centrul lor, se află maduva osoasă, un ţesut spongios bogat în celule stem din care, mai târziu, se dezvoltă globulele roșii ale sângelui (hematiile), dar și globulele albe (leucocitele) și plachetele (trombocitele).
Măduva osoasă poate fi ţinta unor afecţiuni diverse care se manifestă prin producţia haotică și excesivă a leucocitelor și care, implicit, tulbură și sinteza hematiilor.

Fierul și anemia feriprivă

Este acel tip de anemie asociat carenţei de fier în organism, ceea ce conduce la o sinteză deficitară de hematii. Aceasta poate fi cauza unei alimentaţii necorespunzătoare, prin aport insuficient,  secundară unei alte afecţiuni cum ar fi boala Crohn, în urma donării de sânge în mod repetat, sau prin malabsorbţie, în urma excizării unei porţiuni de intestin. Lipsa fierului în organism duce la oxigenarea deficitară a ţesuturilor, instalarea senzaţiei de oboseală și slăbiciune, reducerea capacităţii de muncă, la copii putând avea impact și asupra comportamentului social și dezvoltarii cognitive.

Siclemia – Anemia falciformă (cu celule în formă de seceră)

Sunt termeni folosiţi în cazul anemiei în care hematiile conţin un tip anormal de hemoglobină, și anume hemoglobina S (Hgb S). Afecţiunea este ereditară, iar hematiile se prezintă sub formă de seceră, acest fapt provocând modificari la nivelul fluxului sangvin și implicit leziuni ale ţesuturilor și organelor care sunt private de oxigen datorită aportului insuficient de sânge.

 

 

 

 

 

 

Anemia Biermer – sau anemia pernicioasă

Apare în urma carenţei de vitamina B12, prin aport insuficient, malabsorbţie, alcoolism, afecţiuni ale glandei tiroide sau în cazul bolilor neoplazice.

Anemia normocitară

Este o consecinţă a afecţiunilor hepatice sau a insuficienţei renale, datorită sintezei insuficiente de eritropoietina sau ca urmare a afectării măduvei osoase.

Beta-Talasemia

Este un tip de anemie hemolitică de natură ereditară care are ca și consecinţă hemoliza (distrugerea) prematură a hematiilor. Cazurile mai puţin severe pot fi tratate prin aport de acid folic, însă în cazurile grave remedierea ei presupune transplant de măduva osoasă sau transplant de celule stem.

Anemii apărute în urma distrugerii hematiilor (prin hemoliză)

Durata de viaţă a unei hematii este în jur de 120 de zile, timp în care își exercită atribuţiile de “cărăuș” de oxigen și dioxid de carbon.

Ele sunt celule anucleate (nu au nucleu) și nu se pot divide, în schimb în tot acest timp ele pot fi distruse sau eliminate din fluxul sangvin înainte de vreme, astfel că, în funcţie de extensivitatea acestui fenomen, organismul nostru are sau nu timp să refacă hematiile distruse.

 

Un tip de anemie care apare ca și consecinţă a hemolizei, este anemia hemolitică autoimună, care apare ca o reacţie a sistemului imunitar și care identifică hematiile ca pe niște elemente străine organismului și, ca atare, le distruge. Hemoliza excesivă poate avea cauze multiple cum ar fi: infecţiile, anumite tipuri de antibiotice, veninul de șarpe sau păianjen, compuși toxici rezultaţi în urma unor insuficienţe hepatice sau renale, hipertensiunea severă, tulburările de coagulare etc.

Simptome și tratament

Simptomele pot fi diverse, însă cele mai comune dintre ele, indiferent de tipul de anemie diagnosticat includ:

  • Paloare a tegumentelor
  • Senzaţie de slăbiciune sau oboseală
  • Aritmii cardiace
  • Insuficienţă respiratorie
  • Dureri toracice
  • Migrene
  • Ameţeli

Tratamentul anemiei depinde de tipul acesteia și are ca ultim obiectiv sporirea sintezei de hematii și care la rândul ei va suplimenta cantitatea de oxigen necesar organismului.

În cazul anemiilor secundare carenţelor nutriţionale, acestea pot fi combătute prin suplimentarea aportului alimentelor cu un conţinut bogat de fier:

  • Cereale sau produse din cereale fortificate cu fier
  • Legumele cu frunze verzi
  • Leguminoasele (fasole, linte, mazăre, soia, năut etc)
  • Orezul brun
  • Carne albă sau roșie
  • Pește
  • Tofu
  • Ouă
  • Fructe uscate (caise, stafide, prune)

Comentarii via facebook

comments

SHARE
Previous articleEXPERIMENT PLANETAR
Next articleCE ADUCE MINCIUNA?

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here